Dimineață cu fluturi

Eu sunt prințesa, tu marele magician.
Și ce dacă e întuneric afară?
Ziua morocănoasă, cu griji îndesate între coaste,
Nu face cât gropița zâmbitoare din obrazul tău stâng, de golan.
Sunt supusa unui vârf fin de deget
Care se mișcă nerușinat pe oriunde,
Spiriduș ce trezește și plimbă dorința
Fără să stăruie, hoțomanul, niciunde.
Mă răzvrătesc și mă lupt corp la corp cu tine
Să inversăm rolul: tu ești prinț, eu mică vrăjitoare
Și pot preschimba printr-un freamăt de gene
Neliniștile tale în val înaripat călare.
El ne poartă departe în zările unde, iată,
Crapă de ziuă cu surle și trâmbițe de început de lumi:
Noi suntem lumina cu zâmbet de dimineață.
Te iubesc! Sunt plină de fluturi… toată… acum…

Lasă un răspuns