Ce-mi faci?

În podul palmei tale mă potrivesc perfect
Și ne-ntregim prin corpuri împletite.
În ochii tăi nu-mi văd nici un defect.
Nu pot s-abțin priviri îndrăgostite.

Îmi sunt atât de eu la tine-n brațe,
Niciunde nu mă simt așa femeie.
Îmi rătăcești prin colțurile toate.
Și vorbele și gândurile-mi faci crâmpeie.

Am ochii foarte mari și-n noaptea asta…
Mă umpli de mister și de uimire.
Cum faci din mine fetișcana-ceasta?
Eu tot încerc să fiu adult… în devenire.

Te simt de parc-aș inventa iubirea,
De parcă numai noi mai suntem pe Pământ.
Să fiu cu tine pare-a-mi fi menirea.
Sunt un răsfăț de dincolo de gând…

Lasă un răspuns