Vis cu pinguini

Am visat pinguini zburând peste mine.
Îmi coborâseră pe umeri si pe piept.
Mă minunam de pieile lor fine,
Și că eram un tot stabil și drept.

Aveam în față o clădire mare,
Un sanatoriu de poeți și de nebuni,
Iar pinguinii au sosit din zare
Zburând deasupra mării săptămâni.

La-nceput mi-era teamă că pleacă,
Nu vroiam să mă mișc, să nu-i pierd!
Apoi a-nceput să le placă,
Dependenți, însetați să-i dezmierd.

Ceva așa sensibil și sălbatic
Acum parte făcea din trupul meu,
Era și dulce și „exciting”
Îl luasem de picior pe Dumnezeu.

Și am intrat cu ei în sanatoriu
Să mă mândresc cu arătarea care sunt.
Nimic nu îmi părea iluzoriu,
Eram minune și iubire pe Pământ.

Lasă un răspuns